carretear - verbo
car·re·te·ar transitivo
Indicativo |
---|
Presente
| Pretérito imperfeito
| Pretérito perfeito
| Pretérito mais-que-perfeito
| Futuro imperfeito
| Futuro perfeito (condicional)
|
carreteio carreteias carreteia carreteamos carreteais carreteiam
| carreteava carreteavas carreteava carreteávamos carreteáveis carreteavam
| carreteei carreteaste carreteou carreteamos / carreteámos carreteastes carretearam
| carreteara carretearas carreteara carreteáramos carreteáreis carretearam
| carretearei carretearás carreteará carretearemos carreteareis carretearão
| carretearia carretearias carretearia carretearíamos carretearíeis carreteariam
| Conjuntivo / Subjuntivo
| Imperativo
| Infinitivo
| Outras formas
|
---|
Presente
| Pretérito imperfeito
| Futuro
| Afirmativo (Negativo)
| carretear
| Gerúndio
|
carreteie carreteies carreteie carreteemos carreteeis carreteiem
| carreteasse carreteasses carreteasse carreteássemos carreteásseis carreteassem
| carretear carreteares carretear carretearmos carreteardes carretearem
| - carreteia (carreteies) carreteie carreteemos carreteai (carreteeis) carreteiem
| Pessoal carretear carreteares carretear carretearmos carreteardes carretearem
| carreteando
Particípio passado
carreteado | carreteada | carreteados | carreteadas |
|
Flexiona como : arear
|